Fiind deopotriva medic si sociolog, Dr. Nicholas A. Christakis a observat de timpuriu ca exista corelatii intre statutul social al bolnavilor si evolutia starii lor de sanatate. De pilda, daca sotia se imbolnaveste si moare, atunci riscul ca sotul ei, ramas vaduv, sa moara creste fara indoiala. Concluzia fireasca, bazata pe dovezi stiintifice, a fost aceea ca, de vreme ce oamenii sunt interconectati social, si starile lor de sanatate sunt interconectate. Asa a inceput pentru acest savant odiseea studierii retelelor sociale, aventura in care s-a asociat cu Dr. James H. Fowler, care studia si el acest fenomen la Harvard, insa pornind de la formarea convingerilor politice. insusi faptul ca cei doi s-au intalnit prin reteaua lor de prieteni dovedeste forta, complexitatea si beneficiile retelelor sociale.

 

Pentru cei doi cercetatori, pasul urmator avea sa fie identificarea legilor in functie de care se produce aceasta influenta in retea, precum si insasi formarea retelelor. Este evident ca o persoana nu se poate imprieteni cu oricare alta si ca legarea relatiilor sociale depinde de cultura, determinari geografice, politice si socioeconomice, chiar si de factori genetici. Asadar, cheia intelegerii oamenilor ar putea sa se afle in intelegerea retelelor din care fac parte, mai ales in conditiile emergentei internetului, cea mai complexa si mai extinsa dintre retelele de pana acum, un veritabil superorganism. Este exact ceea ce isi propun sa realizeze Christakis si Fowler in Connected, cartea in care au adunat date si fapte care sa certifice puterea retelelor sociale, analizand apoi mecanismele prin care acestea ne modeleaza viata.

 

Desigur, existenta acestui fenomen repune in discutie ideea libertatii si responsabilitatii individuale (versus responsabilitate colectiva), din moment ce actele si opiniile indivizilor sunt determinate - partial sau total - de retelele din care fac parte. Bunaoara, violenta interpersonala are o natura preponderent colectiva, dupa cum o dovedesc disputele dintre gastile urbane sau epidemiile de razbunari din satele mediteraneene, dupa principiul "prietenul prietenului meu este prietenul meu" sau "dusmanul dusmanului meu este prietenul meu". "Daca vrei sa stii cine ar putea sa-ti ia viata, trebuie doar sa te uiti la cei apropiati. insa reteaua ta sociala ii include si pe aceia care ar putea sa-ti salveze viata", sustin Christakis si Fowler, citand cazuri de donare a organelor de catre cunoscutii unor cunoscuti sau strangerea de fonduri prin eforturi colective anonime.

 

Asadar, o prima concluzie la care ajung cei doi cercetatori este faptul evident ca, "atunci cand ii combini pe oameni in grupuri cu o anumita configuratie, acestia pot face lucruri mai multe si chiar diferite de ceea ce ar face fiecare individual". Cu alte cuvinte, intregul este mai bun (mai puternic, mai eficient etc.) decat suma partilor sale.
 

In al doilea rand, retelele sociale pun in circulatie informatiile de care pot beneficia oricare dintre indivizii aflati in retea, indiferent cat de departe sau aproape s-ar afla de sursa prima a informatiei. Iar acest flux este pus in miscare tocmai de tendinta noastra de a ne influenta si imita unii pe altii. De pilda, viitorul tau partener de viata s-ar putea sa fie prietenul unor prieteni de-ai tai; decizia ta de a urma o cura de slabire poate fi determinata de hotararea unei colege a prietenei tale de a se apuca de slabit.

 

Christakis si Fowler prezinta numeroase astfel de exemple pentru a dovedi ca retelele sociale ne determina aproape fiecare aspect al vietii: ce simtim, cu cine ne casatorim, de ce ne imbolnavim, cati bani castigam si daca mergem sau nu la vot. Totul depinde de ceea ce fac, simt si gandesc cei din jurul nostru. Iar aceasta contaminare se produce in functie de "Regula celor trei trepte de influenta": influentam si suntem influentati de oameni care se afla la trei trepte distanta de noi, iar pe unii dintre acestia nici macar nu-i cunoastem.

 

Pare socant, insa valurile de sinucideri, tulburarile alimentare, abuzul de substante, prezenta la vot, fraudele politice, actele "spontane" de generozitate si inovatiile, precum si multe alte fenomene pe care le punem in seama alegerii individuale, toate depind intr-o oarecare masura de retelele sociale din care ajungem sa facem parte, constient sau nu. Demitizand ideea primatului individului, Connectedfurnizeaza o paradigma revolutionara: asa cum bancurile de pesti isi schimba directia la unison, la fel si noi ne lasam condusi inconstient de oamenii din jurul nostru.