“N-avu nevoie sa astepte prea mult ca sa se lase cucerit de o alta surpriza. In acea perioada euforica, un grup de oameni de stiinta japonezi, prieteni si admiratori ai copilului, ii oferira un holograf capabil sa proiecteze pe peretii uterului imagini mobile. Gratie lui, Delectabilul Ratoi avu universul la domiciliu si infirma astfel prezicerea lui Dumnezeu potrivit careia n-avea sa vada nicicand un asfintit sau o floare! Convoca in habitaclul sau Alpii, oceanul, plantele, padurile tropicale, diversele varietati de insecte; calca in picioare colonii de furnici, fluturii zburara in jurul lui, o albina i se aseza pe nas. O sarabanda de pasari piuia - imaginile erau sonorizate -, ciugulind prin etajele cele mai inalte ale creierului sau, umflandu-si penele si cantand pe umarul lui. O pisica i se freca languros de genunchi, un prepelicar i se culca la picioare, o pantera sari asupra lui si trecu prin el, un scorpion il musca de calcai. Nu era extraordinar sa te bucuri de toate fara sa atingi nimic, sa fii astfel ferit de contactul care murdareste? Zilnic defila pe zidurile cavernei sale cate o menajerie somptuoasa, ca si cum Noe i-ar fi trecut in revista pe locuitorii arcei sale.

    Louis jongla cu soarele, vazandu-l cum se inalta dimineata la stanga, cum se inclina catre seara la dreapta. Copilul se juca cu planetele, dormea cu luna sub perna, culegea direct din Calea Lactee o multime de stele care se asezau pe pielea lui ca o pulbere luminoasa. Izbuti chiar sa adune in palma un sat intreg cu locuitorii sai cu tot, in timp ce cu mana cealalta arunca asupra localitatii o aversa violenta de ploaie. Dar, asa cum soarele nu incalzea, nici ploaia nu uda, chiar daca pietonii si animalele alergau sa se adaposteasca de picaturile de apa si de vant."