Fragment din cartea "Inainte de Big Bang" de Laura Mersini-Houghton:

"Sansa a facut ca descoperirea peisajului teoriei corzilor a iesit la lumina tocmai cand incepeam sa-mi dedic cercetarile in intregime creatiei universului. In ianuarie 2004, cand am ajuns la Universitatea de la Chapel Hill din Carolina de Nord, eram convinsa ca, pentru a face cercetari semnificative privind originile universului nostru, aveam nevoie de un rezervor de universuri embrionare din care sa aleg. Totusi, nu aveam nicio idee preconceputa legata de cum ar trebui sa arate teoria finala a universului, asa ca mi-am inceput investigatia despre originile universului fara sa am habar unde ma va conduce.
Aveam totusi o banuiala privind locul in care probabil ca nu ma va duce - la o crestere a sanselor mele de titularizare. Sub presiunea deciziilor legate de titularizare, lectorii universitari lucrau mult peste program si majoritatea decideau sa se alature domeniilor statornicite de cercetare, cum era, in domeniul meu, cosmologia postinflationista. Animati de preocuparea pentru cariera mea stiintifica, mentorii mei m-au sfatuit sa aleg aceasta cale si sa evit sa lucrez la probleme dificile de mare risc, cum ar fi crearea universului, macar pana la obtinerea titularizarii. Ei mi-au recomandat sa lucrez la subiecte mai conventionale si sa ma alatur grupurilor numeroase de cercetare, conduse de personalitati bine-cunoscute. 
Avand in vedere ca doar circa 30% dintre absolventii studiilor doctorale reusesc sa-si gaseasca un job in mediul universitar si inca si mai putini sunt capabili sa avanseze pe calea titularizarii, aceste sfaturi erau menite sa ma ajute sa prosper in noua mea profesie si sa ma asigur ca ramaneam in cadrul ei. Unii dintre colegii mei din comunitatea mai larga a fizicii urmau in mod clar sfaturi similare. Ei vorbeau despre faptul ca trebuie sa fii atent sa-ti orientezi cariera din timp alaturandu-te taberei "potrivite", fara sa deranjezi pe nimeni din tabara "rivala". Desi am auzit despre consecintele contrazicerii curentului dominant, tot nu puteam intelege pe deplin de ce dezbaterea deschisa a ideilor cu alti oameni de stiinta ar putea fi considerata ca atac personal la adresa lor. Si, intr-adevar, dupa ce mi-am gasit nisa in lumea fizicii, s-a dovedit ca nu asa stateau lucrurile.
Hotarat lucru, eram intru totul constienta ca a te ocupa de subiecte riscante, care trec dincolo de limite, nu era un lucru intelept din punct de vedere profesional. Nu trebuia decat sa ma gandesc la tristul exemplu al lui Hugh Everett ca sa inteleg asta. Dar devenisem fizician teoretician tocmai pentru ca eram fascinata de probleme ca inceputul si sfarsituI universului si deja imi dedicasem tot timpul liber acestor subiecte inca dinainte de a ajunge la UNC. Mi s-a parut foarte greu sa rezist atractiei fata de ceea ce imi starnise din capul locului interesul pentru stiinta. Cand am avut ezitari in privinta unei decizii importante, intotdeauna am ales varianta pe care sa n-o regret ulterior. Iar cand am ajuns la UNC Chapel Hill am stiut ca, daca nu voi lucra la originile universului, s-ar putea sa regret pentru tot restul vietii. Asa incat acesta a fost domeniul de cercetare pe care l-am ales."